La un pas de varsta de 2 ani

Abia invat sa numar - 1,2... Si ma voi opri aici deocamdata. Sigur voi intelege cand voi creste, ca timpul zboara mult mai repede decat as crede, insa sunt la varsta in care timpul se masoara in joaca, somn, rasete, planset pe nepregatite, imbratisari si iar si iar. Asadar a mai trecut un an din viata mea. Eu spun ca sunt abia la inceput, insa mama mea sigur ar zice: deja 2 ani au trecut! O fi adevarat, insa ce mai conteaza timpul atunci cand esti sanatos si fericit? Sunt un copil tare fericit, chiar daca ma mai vedeti plangand. Ati vazut si cat de repede imi trece? Sigur or fi si copii mai fericiti ca mine, sau sigur sunt si copii singuri, dar eu aici m-am nascut, in casa lui mama si tata si ei imi asigura tot pentru ca eu sa ma bucur ca traiesc. Daca acum un an inca vedeam lumea de jos de tot, in 4 labe, acum schimbarile la mine sunt majore. In acest al doilea an din viata am invatat sa merg, am invatat sa mananc singur, urc si cobor scarile fara sa imi fie frica de ele, pot si sa dorm singur si am inceput sa merg la cresa. Ba cand vreau sa dorm imi trag patura peste mine si nu mai e nevoie de parintii mei sa stea langa mine pana adorm. Stiu ca atunci cand mi se spune: hai la nani, eu urc in pat si adorm. Mi-am facut prietena o girafa, dar i-am dat numele Zebrelina, dorm cu ea in brate ca e moale si pufoasa. Cand ma trezesc vin alergand la mama si o imbratisez. Apoi mi se face foame si o iau de degetul acela cu inele si o conduc in bucatarie, iar ea stie ca imi e foame. Imi place sa mananc singur, desi inca mai am stangacii si ma murdaresc pe haine, dar trebuie apreciata initiativa mea. Am invatat sa beau din cana apa, din sticle, mai folosesc biberonul doar la laptele de dimineata si seara, trebuie sa ma mai fudulesc si eu putin. Am luat contactul cu multi copii, la cresa, unde m-am acomodat destul de bine cu asistentele si chiar am devenit prieteni. Eu pup pe toata lumea, alerg la toate batranicile sa le imbratisez, de parca as fi nepotul lor. Sunt foarte prietenos, iar asta nu e deloc un lucru rau. Daca merg in parc, unde sunt fetite hop si eu, unde sunt baieti ma duc si dau noroc. Inca am probleme cu cei mai mari ca mine, insa tratativele sunt pe drumul cel bun, ii dau pe brazda si pe ei.

VIP 3 zile la bulgari

Se stie ca eu sunt un VIP zi de zi aici la mine acasa, dar sa fiu si in tara straina? Cine si-a putut imagina? Nici nu am planuit asa ceva insa, uitati si voi ca s-a intamplat. Eu nu am simtit o nevoie acuta de vacanta, caci sunt intr-o continua vacanta, insa i-am vazut pe ai mei foarte fericiti intr-o dimineata ca plecam la drum. Dupa o calatorie cam lunga pentru funduletul meu ce a intepenit in scaunul din masina, ia ca ma trezesc departe de casa, la nisip si o intindere mare de apa. Am mai fost si anul trecut dar eram mai mic si abia mergeam de-a busilea pe plaja. Mai tineti minte cat nisip am inghitit atunci? Ehe... ce vremuri! Si totusi sa va explic de ce m-am numit VIP la bulgari. Pai daca asta scria pe bratara de la mana mea? Sigur m-am simtit VIP caci m-am simtit in raiul mancarurilor si a fructelor. Mi se aducea un platou cu multe feluri de mancare si cica aveam la discretie. Am ales orice imi placea, mai ales rondelele acelea portocalii de morcovi si muult peste. Am mancat si scoici! Dar bucuria mea cea mai mare a fost descoperirea strugurilor. Nu a fost masa fara struguri. Puteti numara dupa cate tricouri am patat. Suportam eu barbetica, dar cat oameni buni? Intre mese am fost vedeta pe plaja. Ori mama ori tata stateau la discretia mea. Daca vroiam sa ma joc in piscinuta trebuia sa mi-o umple cu apa. Daca vroiam sa merg la apa, hop si ei in spatele meu. V-am zis eu.. VIP! M-am si imprietenit cu o fetita si un baietel, ne-am jucat impreuna la locul meu de joaca, intr-o alta zi am cunoscut un rus cu care am sapat amandoi dupa comori in nisip. Niciunul nu a gasit nimic din pacate. La sfarsitul zilei am dat noroc cu el si i-am zis "paaaa". Deja ma recunosteau mamicile copiilor cu care ma imprietenisem ca ma tot strigau pe nume. O noua descoperire a fost condusul masinutelor electrice. Baga tata o fisa in masinuta si imediat pornea sa miste in toate felurile, noroc ca eram eu la volan si aveam grija sa nu gresesc drumul. M-a dat tata pe trambulina si am facut baldabac in piscina, ce mi-a mai placut acolo! Dar si cand m-am luptat cu valurile si ma tinea mama. Cand zicea: "vine valul, vine valul" eu saream si ma lovea valul pe burta si radeam ca simteam cum ma gadila picaturile de apa. Tare distractiv a mai fost si atunci... Concluzia este ca plecarea aceasta pana la mare, oriunde ar fi fost ea, mi-a facut tare bine, am realizat ca imi place tare mult apa si nu imi e teama de ea. Poate intr-un an, doi voi vrea sa si dau din maini si picioare sa inot. Conditia este sa... fiu iarasi VIP.

Cresc deci ma dezvolt!

Inca sunt mic si nu realizez eu tot ce se intampla cu mine sau cu cei din jur. Insa natura face ca si eu sa cresc, sa ma dezvolt, sa uit unele lucruri ce le faceam acum 6 luni si sa descopar altele. Unul din aceste lucruri e ca nu mai plang atunci cand imi este foame, asa cum faceam pana acum cateva luni. Mai nou, o iau pe mama de mana si o duc in bucatarie. De ce merge lumea in bucatarie? Ei, doar nu sa imi dea mie cineva ingrediente sa fac vreun tort! Eu sunt cel ce il mananca, nu il prepara. Asa ca mama stie ca mie imi e foame si imi da ce are pregatit pentru mine. Azi, de exemplu mi-a pregatit briose cu legume, si am vazut eu ca le are in cuptor, sa le tina calde. Am rugato de 2 ori sa imi dea, insa a 3-a oara m-am dus singur la cuptor, am deschis usa, am tras gratarul unde e tava cu briose, am luat una si am inchis cuptorul. De mancat oricum mananc singur, asa ca trebuie sa imi si atribuiesc mancarea singur. Cand ma vede mama murdar, ma duce la baie si ma spal pe maini. Da, ati citit bine: ma spal pe maini. Doar nu trebuie cursuri speciale pentru asta! eee... O noua aptitudine a mea este dusul gunoaielor la galeata. Daca ma joc cu o bucata de hartie si nu ma mai atrage, o duc singur la gunoi, deshid usa la dulap, arunc in galeata si inchid apoi usa. Nici nu se simte ca eu am trecut pe acolo. Acum va rog sa ma scuzati, sunt atent la desene animate si nu mai am inspiratie. Pe curand!

Te pup, pa pa!

Trebuie sa povestesc mai intai despre noul meu talent: pupatul. Pup de mama focului, cica din cauza ca sunt atat de mult iubit de parintii mei. Cand sunt eu in stare de buna dispozitie si imi zice mami sau tati sa le dau cate un pup, imi fac buzele de peste, iau pozitia de pupat cu mainile mele pe fata lor si le dau pupicul. O fac si cu zgomot! Intr-o dupa-amiaza am fost cu mama la doctorita pediatra. In fata cabinetului asteptau cateva persoane si 2 fetite. M-am napusit spre prima fetita si am imbratisato si am pupato, caci in prima faza s-a speriat mama ei de mine, nestiind ce am de gand. Daca am vazut ca e incantata, m-am gandit eu bine si le-am dat fiecaruia cate un pup. Mai intai doamnelor si la sfarsit, intr-un colt stand un bunic am intins gatul si la dansul si l-am pupat, zici ca era bunicul meu, cu asa drag l-am imbratisat. Au fost toti foarte impresionati de mine. Si nu fac exceptie, eu pup pe toata lumea, sunt un baietel prietenos si nu ma sfiesc sa le arat dragostea mea. Iar daca vreau sa plec de la o intalnire, le fac pup pup de la departare, exact cum nasicul meu isi dorea sa ma invete. Le spun si 'pam pam', adica pa pa! Va pup, pam pam!

Prima mea zi la cresa

A sosit si ziua cand am mers la cresa, poate de aceea nu prea am dormit bine in noaptea trecuta. Nu am stiut eu ce mi se intampla, m-au trezit ai mei mai devreme ca de obicei dimineata. De fel ma trezeam cand se pregatea tata sa plece la servici, aproape de ora 8. O zbugheam singur din pat si inspectam prin casa ce face el. Astazi insa m-au imbracat si pe mine, nu am primit portia de lapte de dimineata si cu o gentuta plina cu haine tot de-ale mele am plecat de acasa. Am ajuns la cresa unde m-au schimbat in haine mai lejere si cat stateau ai mei de vorba cu asistenta sefa eu am zbughito intr-o sala unde erau mai multi copii. Imediat m-am imprietenit cu ei, nici nu am mai apucat sa imi iau la revedere de la mama si tata. Doar mai tarziu am realizat ca nu ii mai vad si am inceput putin sa ii plang. Nici nu am vrut sa mananc de suparare. Dar apoi cui i s-a facut foame? Mie! Asa ca la pranz am schimbat placa si i-am facut pe plac educatoarei de la grupa mea numarul 5 si am mancat ce mi-a dat la pranz. Da, am murdarit putin tricoul caci la cresa ma lasa sa mananc singur, asa ca mama sa nu se plictiseasca in lipsa mea si sa spele hainele mele murdare. Dupa ce am mancat a venit mama si m-a luat. Cat de mult am asteptat-o! Deja imi era dor de ea, si cum am vazuto am prinso bine de gat si pana la masina nu i-am dat drumul. Ce vreti voi? M-am invatat cu ea! In sfarsit acasa! Ce bine e acasa! Iar merg maine acolo? Bineeee! Dar daca plang mai mult nu va suparati, da?

M-am tuns

Prea multe ce sa spun? M-am tuns si gata. Sunt periuta in cap, arat a baietel veritabil. Am stat cuminte pe scaun la frizerie si tanti de acolo m-a tuns cu o masina. Dar sa stiti ca am acelasi zambet frumos!

Voi merge la cresa

Am ajuns si aici. Am aproape 2 ani si va trebui sa merg la cresa. Azi am fost si am cunoscuto pe doamna directoare ce m-a luat in evidenta. Mai am doar 2 saptamani sa ma joc in casa mea cat e ziua de lunga. Apoi voi merge sa cunosc alti copii de varsta mea, voi manca cu ei, voi dormi in aceeasi camera cu ei... sper. Dar nu imi va fi dor de casa mea? Sa alerg eu, sa strig, sa dansez in fata televizorului, sa ii opresc mamei masina de spalat, sa scot de prin sertare tot ce gasesc... Voi face seara cand vin acasa, am inteles! Sper sa nu imi fie prea mare dorul de mama, care m-a suportat atata timp si cat mai are saracuta sa ma suporte? Stiu eu ca ma iubeste!

O da taaaa!

Asa imi tot spunea mama: hai odata, vorbeste si tu! Dar voi credeti ca eu va raspund la comanda? Adica cine e seful aici? Iar trebuie sa va predau lectia aceasta, cum ca eu fac ce vreau, cand vreau si cum vreau? Ei... Duminica aceasta eram langa mama in bucatarie, tot vrand sa deschid dulapul unde e galeata de gunoi. Nu, nu imi place gunoiul, imi place sa deschid usile. Si cum o deranjam pe mama, ma roaga ea pe un ton asa mai serios: da-te odata la o parte! Acum e momentul, trebuie sa o rastesc si eu. Zis si facut. Ridic degetul inspre ea si ii spun: o-da-taaa! Adica nu m-ai auzit mama? Repet: o-da-taa! Deci am spart gheata. Adaug la lista mea de cuvinte: mama, tata, caca, baba, odata. Dar nu e tot, nu va grabiti sa aplaudati. Mai nou, cand ma ia mama in brate sa iesim din casa imi zice: hai sus. Si eu continui: suuuuus. Nu sunt un dragut? Ce alte nazbatii mai fac? Ascund lucruri, muulte lucruri. Si ele nu au voce sa strige cand le cauta mama si tata. Am facuto intr-o zi pe mama rosie de furie caci nu mai gasea cheile de la apartament. Le bagasem in... dulap. Doar am spus ca imi plac dulapurile. Am facut expozitii cu pantofii parintilor mei, i-am scos din dulap si i-am dus in sufragerie pe masa. Si i-am si probat, sa fiu si eu la moda. Ma simt ca traiesc chiar pe picior mare! Dar am si eu papuci, pe care ii mai iau si invers dar na... mai am de invatat! am primit o tricicleta care canta. Trebuie sa topai eu pe ea si cand o ating cu poponeata mea cea mica scoate zgomote. Deci nu eu, da? Tricicleta scoate zgomote ciudate. In rest, pot sa va spun ca am toti dintii si maselele in gura, pentru varsta mea. Sunt la fel de vesel cum ma stiati, si frumos si dragalas. Ehe... si sa nu uit, iar raman sef in casa caci tata iar pleaca de acasa pentru o saptamana. Petre petrecereeee!

Am fost sef in casa pentru o saptamana

Tati a fost nevoit sa plece pentru 1 saptamana de acasa si m-a lasat pe mine barbatul sef in casa. Ce bine e sa fii sef! Nu ca nu as fi sef in timpul zilei, insa tot timpul mamei a fost dedicat mie si doar mie. Dar am fost si eu cuminte si nu am suparato prea tare. In noaptea cand a plecat tati eu am simtit acest lucru si nu m-am putut odihni. De parca tot incercam sa ii spun sa nu plece ca imi va fi dor de el. In primele seri cel putin ma duceam la usa la ora cand stiam ca el vine acasa si strigam tata tata, dar fara rezultat. Asta e, a primit mama mai multa iubire ca de obicei de la mine. Am dormit impreuna, am mancat impreuna, ne-am jucat mai mult ca de obicei. Evenimente surpriza nu au fost. Intr-o seara m-a scos la plimbare in centru, ne-am dus cu metroul, am mers de mana cu mama printre lumea grabita, m-am simtit asa de mic! Ieri am fost la nasica cu martisor si flori. Stiti ce am patit acolo? M-a atacat o pasare albastra. Dar asa de tare m-am speriat! Am inceput sa plang, nici nu am mai vrut sa mananc. Cand am ajuns acasa m-a atacat o fata! Mai intai m-a tot pupat, m-a imbratisat pana m-a muscat de obraz. Cica sunt prea dragalas si rad mult, de asta trage lumea la mine. A trecut saptamana de sefie, mi-a placut sa fiu cu mama dar abia astept sa se umple casa, sa vina tata. Oare ce mi-a adus bun de departe?

Am uitat numaratoarea la dinti

E un lucru bun asta! Spun asa pentru ca a fost furtuna in gura mea. Imi apar si caninii si maselele pe banda rulanta. Ce ma bucur, si sigur mai mult se bucura ai mei, e faptul ca nu ma plang de durere. Imi aduc aminte ce rau am mai fost cand au aparut primii dinti, vai ce s-a mai plans mama de mine! Asadar, cred ca la numarul 9 ramasesem. Ei bine, nr. 10 si 11 sunt total iesiti si se apropie vertiginos vecinul lui 9 sa iasa si partea stanga din gurita e rasarita complet. Ma pregatesc bine bine pentru gratarul de la vara sa mai rod niste oase de pui crocant. Mmmmm

Am implinit 18 luni

Si cateva zile as putea spune, deoarece o tot tin in petreceri si abia acum mi-am adus aminte sa povestesc si aici. Si pentru ca nimic nu sta pe loc, nici eu nu ma las mai prejos. Cresc incet incet precum brazii din munti si ma fac din ce in ce mai dragalas si mai istet. Drept dovada sta inventivitatea mea de a lua papucii mamei sau ai lui tati, sa ii incalt si sa merg cu ei. Si merg, adica nu ma impiedic. Sunt atat de haios in ei, mai imi place cand ii descalt pe ai mei si incerc sa ii incalt la loc si ma ambitionez si trag de picioarele lor si nu ma las asa usor. Faptul ca vorbesc la telefon e deja stiut insa ce nu stiti e ca am deslusit cum sa deblochez telefonul mamei. Ea e cea care mai uita de el si il lasa pe unde apuca si eu cum il vad il iau si ma joc cu degetele pe ecran si uite cum imi apar imagini si apas pe ele si fac si zgomot ele ca la muzica. Saracul telefon, il mai arunc, il trantesc, mai vorbesc la el, iar il trantesc, s-a saturat de cate ori ii zice tata sa il ascunda de mine, dar cum sa se indure? Eu la ce mai vorbesc apoi? La fel si cu laptopul, tot al mamei. Tot scoate mufa din el, dar si aici m-am invatat unde sa o bag, apoi ridic capacul de la laptop si in dreapta e un buton mic ce se albastreste daca apas pe el si uraaa, am reusit si cu asta. Am descoperit pixul si coala alba de hartie, sa vedeti ce desene fac! Ieri a fost ziua de nastere a lui nasicu' si m-a ajutat mama sa ii scriu "La multi ani" si apoi eu m-am iscalit singur. Imi place! Inca nu am inceput sa scriu si pe pereti, dar poti sti ce ne rezerva viitorul? Cel mai frumos lucru nou in viata mea este ca pot manca singur. Oficial mananc singur si tot ce e in farfurie, pe deasupra. Adica, sa se stie ca imi place mancarea domnilor! A inceput totul intr-o dimineata cand vroia mama sa imi dea fructe. Am lasato o data, de doua ori pana am intins mana la ea si am vrut lingurita. Cum e ea buna cu mine, mi-a dato si am infipto bine in fafurie, am incarcato cu fructe si drept la gurita. Ei, mai cade asa cate un pic pe langa, dar are cine curata dupa mine. Si ca sa fie tacamul complet am invatat si sa urc singur in scaunelul meu de masa. Pai cine e baiat destept in casa asta? Au ramas ai mei surprinsi intr-o zi cand era prea liniste in casa si au inceput sa ma caute. Cand colo, eu eram cocotat in scaun, parca pregatit de masa. Sa vina mancarea va rog! Ce de noutati v-am zis! Sunt plin de surprize. Sunt un dragalas, imi spune mama. Sunt un istet, imi zice tata. Eu ii cred, doar ma cunosc!Si iubaret as putea spune. Cand ma schimba mama la fundulet si se apleaca asupra mea, eu ii iau fata in mainile mele si o trag inspre mine pana ajung sa o pup. Acest lucru nu vi l-am spus? Ca stiu sa pup? Si sa dau si noroc? Ehe... ati lipsit de la ora aceea de predare! Cam atat deocamdata. Revenim cat de curand. Ramaneti aproape!

Pozne de baietel de 1 an si 5 luni

Sunt un copil foarte jucaus, curios si istet. Cred ca trebui cu istetimea sa incep deoarece ma deprind cate un pic cu lucrurile pe care mami si tati le fac. Si sa dam exemple mai jos: Oricate telefoane de jucarie, frumos colorate si cu cantece mai frumoase, nu se compara cu telefoanele alor mei. Hai ca tata e mai mult pe la serviciu, el isi ascunde bine telefonul, insa pe mama o pacalesc foarte usor. Cum il gasesc pe canapea sau pe masa la indemana mea, il iau repejor si fug cu el. Dar nu fuga e noutatea, ci faptul ca stiu sa il deschid si ba mai mult sa si vorbesc la el. Nu o data m-a surprins mama vorbind cu tata la telefon. La fel cu laptopul, una doua ma furisez in dormitor cand gasesc usa deschisa si apas butonul magic si ... oau... se deschide laptopul. Mai departe nu stiu ce sa fac cu el, sa schimb poza de pe ecran poate sau, sa il inchid bineinteles! Sunt un ajutor de nadejde in casa. Am tot stat si am privit pana am furat meseria mamei: facutul curateniei in casa. Tot o vad o data pe saptamana cum da cu matura si apoi spala pe jos. Cum prind galeata cu mopul disponibila, ori bag mana in apa aceea cu bulbuci, ori iau mopul si incep sa imping si eu in el si sa alunece pe jos. Intr-o seara am gasit niste servetele pe jos si am inceput sa sterg gresia. Mai mult decat atat, daca imi zice mami sa dau si mai in stanga sau dreapta, totul se rezolva cu manutele astea doua ale mele. Cand trebuie sa bagam haine la spalat, iarasi eu sunt primul ce da rufele murdare jos din cos. Le iau frumusel pe cate una si le bag in masina de spalat. Am invatat-o si pe asta, fara sa intreb pe nimeni cum se face. Sa ma credeti pe cuvant! Sunt si un baietel destul de cuminte si o ascult pe mama. Am invatat ca atunci cand imi spune: hai sa mancam, hai sus pe scaunel, eu fug in bucatarie unde e scaunul meu de luat masa si ma cocot in el. Ma ajuta mami pana sus, eu ma asez in el si deschid gura pentru papica. Cand e ora de somn ma duce mami in pat si nu adorm daca nu ma cuibaresc in bratele ei sau ma bag cu capul sub plapuma.

Eu si prietenul meu Radu

Nu am mai povestit de mult timp ce mai fac eu impreuna cu Radu, al doilea prieten al meu. Cu el ma vad mai des si ne-am imprietenit destul de bine. Ne salutam prin cateva imbranceli, el e putin mai inalt ca mine si reuseste sa ma dea jos, insa nu ma supar pe el caci asta e felul nostru de a ne saluta. Doar daca ma lovesc de ceva cand cad atunci ma supar dar imi trece repede. A fost aseara la mine in vizita si m-am simtit tare bine cu el. Ne-am bagat in tarcul de joaca amandoi si am mai luat la intrebari jucariile de acolo. Pana cand i-am vazut pe parintii nostri mancand si cum noi nu putem sa ne abtinem am cerut sa ne scoata din tarc si sa ne puna si pe noi la portii. Zis si facut. Am luat fiecare cate o prajitura, am puso pe masa si am inceput sa o turtim pana ne-am manjit bine pe maini. Am fi vrut noi sa pictam putin peretii dar prajitura era alba si nu s-ar fi observat asa bine. Asteptam data viitoare ceva mai colorat. Apoi ne-am jucat cu telefoanele mobile, ne-am sunat reciproc dar cred ca iar nu aveau telefoanele semnal. Ni s-a facut sete la un moment dat, de fapt mie prima data. Am cerut cana cu pai si am tras cateva sorbituri. Apoi mami lui Radu l-a indemnat sa bea si el apa din cana lui, insa eu nu am vrut sa il las asa ca i-am furat cana. M-am oferit la un moment dat sa ii dau sa bea din mana mea, insa l-am amagit ca sa fac putin haz de el. Si uite cum jonglam canile ba la mine, ba venea Radu si mi le lua... Cica vom merge impreuna la vara la cresa, ne vom juca impreuna, poate vom dormi impreuna, vom manca tot noi doi. Va fi distractiv cu siguranta!

Prima mea maseluta

A trecut multa vreme de cand nu am mai vorbit despre dintii mei. Trebuie sa stiti ca sunt toti cei aparuti la timp, sunt micuti si albi si frumosi. Dar e momentul cand trebuie sa ma mai imbogatesc cu niste maselute. De vreo luna tot ma gadila una in gura pana a spart gingia si acum tot o rog sa iasa toata. Iese asa cate putin, sa nu oboseasca saraca. Dar sa stiti ca nu am fost mofturos sau suparacios in aceasta perioada. Nu mi-am schimbat tabieturile mele, sunt la fel de zglobiu si voios ca si pana acum. Voi reveni cand a iesit toata ca sa o admirati si voi.

Pupici pupici

Va vine a crede? Sunt un pui mic de om de doar 1 an si 4 luni, nu stiu sa vorbesc, inca nu mananc singur, insa stiu sa pup. M-a invatat mama de cateva zile cum sa dau pupici pe obraz. Imi zice mama: hai da-mi un pupic si imi arata obrazul, si eu pac pac ii dau un pupic. Vine tata seara de la serviciu si ma ia in brate ca de obicei. Imi zice mama sa ii dau un pupic lui tata si eu iarasi ca un copil ascultator indeplinesc dorinta. Sa se topeasca tata cu mine! Si uite asa de cateva zile dau pupici. Trebuia sa mentionez aici acest lucru frumos!

Dati-mi si mie, va roooog!

Ciorbita de pui, piure de cartofi cu ficatel de pui, peste fiert cu brocoli, branzica cu fructe, banana, iaurt.. numai bunatati mananc. Dar ce fac atunci cand vad pe altul mancand? Normal: poftesc! Si ce poftesc! Daca acum am mancat portia de lapte si peste jumatate de ora mami si tati mananca, ma duc langa ei si poftesc! Si ce ma plang, ce tip la ei sa imi dea si mie din ce mananca ei, ca doar sunt si eu om si am pofte! Dar nu m-as mai opri! As manca orice, oricand si in orice fel! Si mereu castig. Se imbuneaza ai mei si imi dau cate putin din ce gusta ei. Acum de Sarbatori am papat cozonac, tort de mere cu frisca. ehee ce bunatati! Si v-am spus ca sunt omul pesterilor? V-am spus ca imi place sa adorm cu capul sub plapuma, la intuneric? Sunt asa de haziu ca raman cu funduletul afara. Ia sa incercati si voi sa dormiti asa!

De Craciun si Anul Nou

La multi ani pe 2013! Sunt deja in noul an si trebuie sa las aici ca amintire povestea de Craciun si Anul Nou. S-au derulat toate asa de repede ca ma grabesc sa scriu sa nu uit vreo ceva. Pregatirile de Craciun au inceput cu o saptamana inainte de sosirea lui Mos Craciun, mama a impodobit casa cu ghirlande si globuri, tata a venit cu un brad maaare si frumos. Cat am dormit eu ei l-au impodobit si mi l-au facut mie surpriza. Deja am globurile mele preferate din brad si imi place sa ating luminitele cand sunt aprinse. In toata saptamana am facut pe Mos Craciunel caci m-a imbracat mama in hainutele lui si m-a plimbat pe la prieteni, pe la tata la serviciu unde m-am intalnit cu Mosul si mi-a dat cadouri. A venit ziua de Craciun cu tot cu verisorul meu Radu si unchiul si matusa. Ne-am distrat aici la mine acasa pana mie mi s-a facut somn si... nu am vrut sa adorm. Din acea zi eu am hotarat sa nu mai dorm dupa-amiaza. Pai ce atata somn? Nu sunt eu baiat mare? Aseara a fost petrecerea de Anul Nou. Sa imi povesteasca si mie mama aici caci eu am ramas de parere ca mai bun e un somn de noapte decat o masa plina cu mancare si bautura. Ei acum sa nu credeti ca eu nu am mancat. Dar ce nu am mancat? M-a luat matusica in brate si am ciugulit tot ce am prins. Tot o auzeam pe mama cum se uluia la mine ca nu am voie chiar orice, dar mami... o data este Anul Nou! Le-am facut si un dans apoi. Tot asa pana cand am obosit si m-am dus la culcare. Cica au fost si artificii si bubuieli in mijlocul noptii. Serios? Nu glumiti? Nu stiti ce ati pierdut voi, nu eu! Ce vis placut am avut! Prin ce pajisti cu iepurasi cantareti am alergat! In plus de asta, eu m-am odihnit bine iar voi nu! Eu m-am trezit la ora 8 dimineata si nu v-am mai lasat nici pe voi sa dormiti. Facem intrecere cine adoarme primul la somnul de amiaza? Haideti! 1, 2, 3 si!