Noi - parinti

Daca intr-o zi ne vei vedea batrani, daca ne murdarim cand mancam si nu reusim sa ne imbracam, fii rabdator aminteste-ti cat timp ne-a trebuit atunci cand noi te invatam pe tine sa le faci. Daca atunci cand vorbim cu tine repetam mereu aceleasi lucruri nu ne intrerupe, asculta-ne, cand erai mic trebuia sa-ti povestim in fiecare seara aceeasi poveste pana adormeai. Cand nu vrem sa ne spalam nu ne spune cuvinte de care sa ne fie rusine, aminteste-ti cand fugeam dupa tine pentru ca nu vroiai sa faci baie. Cand vezi ca nu cunoatem noua tehnologie, da-ne timpul necesar si nu ne privi cu acel zambet ironic, am avut toata rabdarea sa te invatam alfabetul. Cand la un moment dat nu mai reusim sa ne amintim lucruri sau pierdem firul discutiei, da-ne timpul necesar pentru ca noi sa putem sa ne amintim si daca nu reusim nu te enerva, lucrul cel mai important nu e ceea ce spunem ci nevoia de a te avea langa noi stiind ca ne asculti. Cand picioarele noastre obosite nu ne lasa sa tinem pasul cu tine nu ne trata ca si cum am fi o greutate, vino spre noi cu mainile tale puternice in acelasi mod in care noi am facut-o atunci cand tu faceai primii pasi. Cand spunem ca ne-am dori sa fim morti nu te enerva intr-o zi vei intelege ceea ce ne facem s-o spunem, incearca sa intelegi ca la varsta noastra nu traiesti, ci supravietuiesti! Intr-o zi vei descoperi ca in ciuda greselilor noastre am vrut doar binele pentru tine si am incercat sa te indreptam pe o strada buna, da-ne un pic din timpul tau, da-ne un pic din rabdarea ta, ajuta-ne sa mergem, ajuta-ne sa ne traim ultimele zile cu dragoste si rabdare. In schimb iti vom darui un zambet si dragostea imensa ce mereu am avut-o pentru tine! Te iubim copilul nostru!

Noutati in dezvoltarea mea

Am sa fac un raport succint si ferm caci sunt intr-o pana de inspiratie astazi. Asa fac marii scriitori, sa stiti si voi! Nu au stiut ai mei pana saptamana trecuta ca eu pot manca singur fructele. Au scapat o nectarina pe care am prinso eu si am si mancato, da stiu, fara sambure! Cat am fost la mare intr-o zi nu aveau ce face si au zis sa ma puna la incercare daca urc scarile. Ei si ce sa vedeti? Le-am urcat. Ba cu stangul ba cu dreptul, tare obositor a fost dar cu succes incercarea. Va urma si coboratul scarilor, putin mai greu pentru un pitic asa ca mine. Nu trebuie uitat si poate ca cu asta trebuia sa incep. TATA TATA asa am inceput sa zic de ceva timp, si ce imi mai place. Dar ce ii place lui tata. Ca saracul de cand astepta! Si nu in ultimul rand sunt un mic smecheras ca m-am invatat sa cobor singur din pat. Cum ma duce mama sus motz in pat si nu am chef de joaca acolo eu ma duc la marginea patului, imi duc picioarele in jos si usor usor alunec. Si nu cad! Receptie? Terminat!

Despre fantastica plimbare la marea Greciei

Nici nu as sti cum sa incep povestirea unei saptamani minunate, deja se face 1 saptamana de cand m-am intors, inca sunt cu gandul acolo dar trebuie sa ma apuc sa scriu sa ramana amintirea scrisa pe hartie despre cat de minunat e acolo. Imi place si tara mea, ea m-a facut om aici, insa am simtit imediat ca sunt in alte parti. Primul lucru a fost ca auzeam o limba ciudata la oameni, doar pe mami si tati ce ii intelegeam, dar ceilalti, sa fie cumva extraterestri? Dar ce ma vait, cica nici eu nu ma fac inca inteles la mami si tati, si eu sunt micul lor OZN. Drumul a fost lung dar ma stiti deja a fi un baiat cuminte, acum am implinit si 1 an si am inteles ca la drum lung ar fi bine sa nu ma relaxez, asa ca m-am relaxat de tot ca am dormit si ce nu visam, caluti inaripati, campii cu flori ce imi cantau. Am poposit undeva in munti cred, ca era frig si mult verde in jur, dar ce aer curat mami! Mai putin nasul meu simtea ca era infundat bine bine. Dar cum am ajuns la mare la soare la plaja, yeeeeee veselie! M-au dezbracat de tot si mi-au pus un slip si m-au lasat pe plaja la joaca. Dar ce e in jurul meu? Unde sunt cearsafurile fine, perna aceea mare? Ce e acesta? Nisip? Pot sa mananc? Ei, chiar daca nu va convine eu tot il duc in gurita. Zis si facut, cum imi udam mana dadeam apoi o raita prin nisip si mi se facea ca o acadea palma cu nisip. Atat le trebuia alor mei sa vada ca iar imi clateau mana in cadita, eu iar si iar. V-am zis: distractie. Apoi au zis ca e vremea de lucruri mai serioase si m-au bagat in colacul pe care nu il suport in casa, dar aici, sa vedeti minune, ma simt excelent in el. M-au lansat la apa ca pe o barcuta si m=au plimbat si m-au invartit si m-au pozat precum VIP-urile de la cinema, ce frumos a fost. Si eu loveam apa cu mana, si dadeam din picioare ca si cum vroiam sa ajung pe tarmul celalalt. Si luatul mesei acolo la greci a fost o aventura. Am fost senzatia hotelului. Am un sarm anume ca zambesc oricui se uita la mine si le cantam, dar cel mai mult mi-au placut de chelneri caci veneau cu un carucior inalt si ma atragea nespus. Cum ii vedeam pe ei cu tava aceea pe roti nu mai imi trebuia nici mancare. Si am primit rasplata tot felul de surprize de la ei, bete colorate, pupici. Imi va fi dor de ei, desi nu mai e mult si ii uit, pana la anul cand voi intalni altii. A fost o saptamana plina de lucruri frumoase, de soare din plin, ca m-am si bronzat asa putin, am vazut lucruri noi, m-am plimbat in masina foarte mult si imi place. Sigur vom mai iesi noi toti 3 pe undeva in viitor, caci ne intelegem tare bine noi. Multumesc tati ca ne-ai dus intr-un asemenea loc frumos, stiu ca tu ai fost vinovatul! :)