Pozne de baietel de 1 an si 5 luni

Sunt un copil foarte jucaus, curios si istet. Cred ca trebui cu istetimea sa incep deoarece ma deprind cate un pic cu lucrurile pe care mami si tati le fac. Si sa dam exemple mai jos: Oricate telefoane de jucarie, frumos colorate si cu cantece mai frumoase, nu se compara cu telefoanele alor mei. Hai ca tata e mai mult pe la serviciu, el isi ascunde bine telefonul, insa pe mama o pacalesc foarte usor. Cum il gasesc pe canapea sau pe masa la indemana mea, il iau repejor si fug cu el. Dar nu fuga e noutatea, ci faptul ca stiu sa il deschid si ba mai mult sa si vorbesc la el. Nu o data m-a surprins mama vorbind cu tata la telefon. La fel cu laptopul, una doua ma furisez in dormitor cand gasesc usa deschisa si apas butonul magic si ... oau... se deschide laptopul. Mai departe nu stiu ce sa fac cu el, sa schimb poza de pe ecran poate sau, sa il inchid bineinteles! Sunt un ajutor de nadejde in casa. Am tot stat si am privit pana am furat meseria mamei: facutul curateniei in casa. Tot o vad o data pe saptamana cum da cu matura si apoi spala pe jos. Cum prind galeata cu mopul disponibila, ori bag mana in apa aceea cu bulbuci, ori iau mopul si incep sa imping si eu in el si sa alunece pe jos. Intr-o seara am gasit niste servetele pe jos si am inceput sa sterg gresia. Mai mult decat atat, daca imi zice mami sa dau si mai in stanga sau dreapta, totul se rezolva cu manutele astea doua ale mele. Cand trebuie sa bagam haine la spalat, iarasi eu sunt primul ce da rufele murdare jos din cos. Le iau frumusel pe cate una si le bag in masina de spalat. Am invatat-o si pe asta, fara sa intreb pe nimeni cum se face. Sa ma credeti pe cuvant! Sunt si un baietel destul de cuminte si o ascult pe mama. Am invatat ca atunci cand imi spune: hai sa mancam, hai sus pe scaunel, eu fug in bucatarie unde e scaunul meu de luat masa si ma cocot in el. Ma ajuta mami pana sus, eu ma asez in el si deschid gura pentru papica. Cand e ora de somn ma duce mami in pat si nu adorm daca nu ma cuibaresc in bratele ei sau ma bag cu capul sub plapuma.

Eu si prietenul meu Radu

Nu am mai povestit de mult timp ce mai fac eu impreuna cu Radu, al doilea prieten al meu. Cu el ma vad mai des si ne-am imprietenit destul de bine. Ne salutam prin cateva imbranceli, el e putin mai inalt ca mine si reuseste sa ma dea jos, insa nu ma supar pe el caci asta e felul nostru de a ne saluta. Doar daca ma lovesc de ceva cand cad atunci ma supar dar imi trece repede. A fost aseara la mine in vizita si m-am simtit tare bine cu el. Ne-am bagat in tarcul de joaca amandoi si am mai luat la intrebari jucariile de acolo. Pana cand i-am vazut pe parintii nostri mancand si cum noi nu putem sa ne abtinem am cerut sa ne scoata din tarc si sa ne puna si pe noi la portii. Zis si facut. Am luat fiecare cate o prajitura, am puso pe masa si am inceput sa o turtim pana ne-am manjit bine pe maini. Am fi vrut noi sa pictam putin peretii dar prajitura era alba si nu s-ar fi observat asa bine. Asteptam data viitoare ceva mai colorat. Apoi ne-am jucat cu telefoanele mobile, ne-am sunat reciproc dar cred ca iar nu aveau telefoanele semnal. Ni s-a facut sete la un moment dat, de fapt mie prima data. Am cerut cana cu pai si am tras cateva sorbituri. Apoi mami lui Radu l-a indemnat sa bea si el apa din cana lui, insa eu nu am vrut sa il las asa ca i-am furat cana. M-am oferit la un moment dat sa ii dau sa bea din mana mea, insa l-am amagit ca sa fac putin haz de el. Si uite cum jonglam canile ba la mine, ba venea Radu si mi le lua... Cica vom merge impreuna la vara la cresa, ne vom juca impreuna, poate vom dormi impreuna, vom manca tot noi doi. Va fi distractiv cu siguranta!