Prima mea zi la cresa

A sosit si ziua cand am mers la cresa, poate de aceea nu prea am dormit bine in noaptea trecuta. Nu am stiut eu ce mi se intampla, m-au trezit ai mei mai devreme ca de obicei dimineata. De fel ma trezeam cand se pregatea tata sa plece la servici, aproape de ora 8. O zbugheam singur din pat si inspectam prin casa ce face el. Astazi insa m-au imbracat si pe mine, nu am primit portia de lapte de dimineata si cu o gentuta plina cu haine tot de-ale mele am plecat de acasa. Am ajuns la cresa unde m-au schimbat in haine mai lejere si cat stateau ai mei de vorba cu asistenta sefa eu am zbughito intr-o sala unde erau mai multi copii. Imediat m-am imprietenit cu ei, nici nu am mai apucat sa imi iau la revedere de la mama si tata. Doar mai tarziu am realizat ca nu ii mai vad si am inceput putin sa ii plang. Nici nu am vrut sa mananc de suparare. Dar apoi cui i s-a facut foame? Mie! Asa ca la pranz am schimbat placa si i-am facut pe plac educatoarei de la grupa mea numarul 5 si am mancat ce mi-a dat la pranz. Da, am murdarit putin tricoul caci la cresa ma lasa sa mananc singur, asa ca mama sa nu se plictiseasca in lipsa mea si sa spele hainele mele murdare. Dupa ce am mancat a venit mama si m-a luat. Cat de mult am asteptat-o! Deja imi era dor de ea, si cum am vazuto am prinso bine de gat si pana la masina nu i-am dat drumul. Ce vreti voi? M-am invatat cu ea! In sfarsit acasa! Ce bine e acasa! Iar merg maine acolo? Bineeee! Dar daca plang mai mult nu va suparati, da?