Pages

Sunday, January 5, 2014

Prima poveste a anului 2014

Nu este doar o poveste, voi scrie chiar foarte mult astazi caci am ramas tare in urma cu relatarile despre viata mea. Mama mea e de vina, caci a inceput serviciul si abia mai are timp de mine seara, dapai sa mai si scrie. Noroc totusi ca are memoria buna si ma bazez pe ea ca va scrie tot de cand am implinit 2 ani in august si pana acum in ianuarie a noului an. Eu dorm acum cu tati insa sunt atat de jucaus pana adorm. Seara dupa ce fac baie ma iau la tranta cu tati, il imping si cade in pat iar eu drept pedeapsa ca a pierdut il musc de nas. Apoi imi fac ritualul de cearta catre niste musculite ce mi-au invadat dormitorul si in fiecare seara le tot zic sa plece si ele nimic. Le place cumva vocea mea? De maine iar merg la cresa. Din septembrie tot merg la cresa si mami cu tati sunt tare mandri de mine ca mie imi place acolo, ca nu m-am imbolnavit ca sa stau acasa, imi place sa ma joc cu copiii, dorm la pranz si mananc aproape tot ce mi se da. De la o vreme nu prea mai mananc eu carne. Am facut burtica prea mare si m-am gandit sa o dau pe branzeturi, dar mami tot nu se lasa si ma mai pacaleste din cand in cand. Si azi mi-a dat niste carne de pui de la cuptor. Dar voi ce credeti? Am mancat? In decembrie a venit Mos Craciun si la cresa, apoi a venit si acasa, noaptea cand eu dormeam. La cresa a fost serbare chiar si am stat asa de cuminte pe un scaunel, ca mami abia m-a vazut in filmare, eram atat de uimit ca il vad pe Mosu'! Nu m-am speriat, ba mai mult cand a impartit cadourile eu am intins mana la el ca sa imi dea si mie! Stiti ca am inceput sa rup cate o vorba? Nu va mirati prea tare! O luam cu usurelul, da? Dar inainte de a va enumera mai jos cuvintele mele, trebuie sa stiti ca m-au pus sa beau apa dintr-un clopotel. Da, dau tot din casa, doar ei m-au pus, daca faceam eu poate era scuza mai buna. Asadar, sa incepem cu urarea la moda pentru noul an: La multi ani!, adica AMNIA! Daca imi dati o portocala si nu e dulce eu ii spun: Acaaa, adica este acra! Nu-ul convins este N A! Dar stiu sa zic si ca nu vreau ceva: Nu veau! Mandria lui tati e ca il pot striga si pe el acum, caci toti pentru mine erau mama, mama. Dar acum tata e tati! Si profit de asta cat pot. Cum vreau ceva de la tata il strig: tati. O data. De 2 ori. Tatiii! Pai sa ma auda si sa vina la mine. Ii mai zic: tati, ha! Adica tati, haide! Ma duc sa ma intorc pe partea cealalta la nani. Ne regasim in curand!

No comments:

Post a Comment