Inca ninge... Bate vantul si scutura crengile albe ale copacilor. Inseamna ca si ei iubesc astazi zapada aceasta.
Imi aduc aminte de anii mei cei mici, cand nu ma mai saturam sa ma uit pe geam cum ninge, cum veneam in casa zgribulita dupa o portie buna de sanius. Acum privesc lung afara, insotesc fulgii cei mici de nea catre sol, gandind la dragoste. Iubesc albul acesta stralucitor, iubesc privirea curioasa a copilului meu cand vede totul alb afara, iubesc scancetul lui cel pur, il iubesc pe sotul meu care vine zgribulit de afara, iubesc incantarea ce o da o ninsoare de ianuarie.
Am sa simt eu bucuria acestei zapezi si pentru tine copil mic, vor urma multi ani in care ne vom bulgari si vom cauta turturii acadele si vom fura morvocii din casa pentru a da omului de zapada nasul lui cel rosu.
Te astept sa cresti.
No comments:
Post a Comment